Stocurile se evalueaza la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta (VRN in continuare).
Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost , pana la VRN este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.
Estimarea VRN se bazeaza pe cele mai credibile dovezi din momentul estimarii si ia in considerare:
• fluctuatiile de pret legate de evenimente care au avut loc dupa incheierea perioadei dar care confirma conditiile existente la sfarsitul perioadei;
• scopul pentru care stocurile sunt detinute;
Pentru fiecare perioada ulterioara se realizeaza o noua evaluare a VRN. In cazul in care conditiile care au determinat scaderea valorii stocurilor pana la VRN nu mai exista sau in cazul in care VRN s-a modificat ca urmare a modificarii circumstantelor economice, valoarea de intrare se storneaza astfel incat noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoare de intrare si VRN revizuita.
