Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Chiar inainte de minivacanta din perioada 28 noiembrie- 1 dec 2020, Ministerul Finantelor Publice a publicat proiectul unei OUG care aduce urmatoarele modificari:
Impozit pe profit
Situatia actuala:
Potrivit prevederilor articolului VIII din OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal- bugetare, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot
efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent.
Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. Totodată, potrivit regulilor în vigoare, termenul de declarare și plată pentru plata anticipată aferentă trimestrului IV este 25 decembrie 2020 sau 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat, după caz, dată la care înregistrarea veniturilor și cheltuielilor pentru stabilirea rezultatului fiscal curent al trimestrului IV/ultimului trimestru nu este finalizată. În această situație este necesară stabilirea unei reguli de determinare a sumei care trebuie plătită în contul acestui trimestru.
Schimbarile propuse:
Se propune ca plata anticipată aferentă trimestrului IV să se datoreze la nivelul sumei calculate pentru trimestrul III al anului fiscal 2020 sau la nivelul sumei calculate pentru trimestrul precedent, urmând ca definitivarea să se efectueze până la 25 martie 2021, sau alt termen pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, după caz.
Facturarea electronica
Situatia actuala
Prin Legea nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, s-a transpus în legislația națională Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice.
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din lege, toate autorităţile şi entităţile contractante trebuie să primească şi să prelucreze o factură electronică conformă cu standardul european privind facturarea electronică şi cu oricare dintre sintaxele sale. Conform art. 7 alin. (2) și (3) din lege, autoritățile contractante și entitățile contractante trebuie să primească şi să prelucreze informaţiile aferente facturilor electronice conexe contractelor de achiziţie publică/sectorială, contractelor de concesiune de lucrări sau servicii sau contractelor de achiziţii publice din domeniul apărării şi securităţii, aceste informații putând fi transmise, respectiv primite şi prelucrate în Sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP, în conformitate cu standardul OCDS, pentru asigurarea transparentizării informaţiilor aferente respectivelor contracte.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din lege, autorităţile contractante şi entităţile contractante sunt cele care verifică legalitatea, autenticitatea, originea şi integritatea conţinutului facturilor emise în formă electronică. Conform prevederilor art. 5 lit. e) din lege, destinatarul facturii electronice trebuie să fie înregistrat la Ministerul Finanțelor Publice.
Potrivit prevederilor art. 9 din lege, nu se aduce atingere dispozițiilor Titlului VII al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, lege care este gestionată de către Ministerul Finanțelor Publice, fiind necesară verificarea respectării acestor prevederi prin compararea elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului european SR EN 16931 cu prevederile naționale în domeniul facturării stabilite de Codul fiscal. În prezent, aplicarea prevederilor legale menționate mai sus comportă dificultăți de implementare din două perspective:
– prelucrarea facturilor electronice de către autoritățile și entitățile contractante nu se poate realiza în lipsa unei specificații naționale de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice (CIUS – Core Invoice Usage Specifications) care să indice regulile de aplicare în România în conformitate cu prevederile standardului european SR EN 16931, precum și prevederile legale naționale;
– nu a fost desemnată prin lege o autoritate publică care să stabilească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice (CIUS – Core Invoice Usage Specifications) conform standardului european SR EN 16931 și să reglementeze modalitatea de transmitere a facturilor electronice către autoritățile și entitățile contractante. Prin urmare, deși Legea nr. 199/2020 reprezintă o transpunere în legislația națională a Directivei 2014/55/UE, acest act normativ nu a reglementat mecanismul/sistemul prin care procesul de facturare se integrează/înglobează în plan național, și nici autoritatea gestionară, deși
Directiva dispune în acest sens.
Schimbarile aduse:
Prin intermediul ordonanței de urgență a Guvernului se propune ca Ministerul Finanțelor Publice, în baza atribuției sale de asigurare a urmăririi execuției bugetare, să fie instituția care să definească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului SR EN 16931, iar transmiterea facturilor electronice să se realizeze prin intermediul sistemului informatic deținut, Ministerul Finanțelor Publice fiind instituția care asigură funcționarea acestuia.
De asemenea, digitalizarea rapidă a societății în contextul sanitar actual presupune identificarea unor soluții prin care să se asigure realizarea în timp real a atribuției Ministerului Finanțelor Publice de monitorizare a execuției bugetare în conformitate cu prevederile art. 19 lit. i) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind posibilă în condițiile gestionării sistemului de facturare electronică de către Ministerul Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice gestionează în prezent o platformă informatică – sistemul naţional de raportare care permite transmiterea
documentelor către instituțiile publice, acesta putând fi corelat cu Sistemul electronic de achiziții publice – SEAP, existând deci o platformă informatică care ar putea să înglobeze și partea de facturare electronică, cu o operaționalizare rapidă de natură a genera beneficii în ceea ce privește economiile, impactul asupra mediului și reducerea sarcinilor administrative. Ministerul Finanțelor Publice gestionează la acest moment o platformă informatică care ar putea să înglobeze și partea de facturare electronică, cu o operaționalizare rapidă.
În plus, emitenții de facturi electronice care vor emite aceste facturi în relație cu autoritățile și entitățile contractante dețin deja un certificat digital calificat înregistrat în sistemul gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, folosindu-l în mod frecvent pentru depunerea diverselor declarații fiscale, fapt ce conduce la fluidizarea procesului de transmitere a facturii electronice și de verificare și validare a elementelor de bază ale facturii electronice. Totodată, sistemele informatice administrate de către Ministerul Finanțelor Publice sunt cunoscute de către părțile implicate în procesul de achiziție publică și nu vor exista dificultăți de accesare și folosire. Mai trebuie menționat și faptul că, datorita experienței acumulate în formulare electronice, Ministerul Finanțelor Publice vine in ajutorul instituțiilor publice prin validarea fișierelor corespunzătoare facturilor si arhivarea electronică a acestora. Astfel, în baza aspectelor menționate anterior, neregăsite în cuprinsul Legii nr. 199/2020, există vulnerabilități majore în ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei legi ceea ce ar putea echivala, pe cale de consecință, cu nerespectarea prevederilor din Directivă, fiind posibilă declanșarea unor procedurii de infrigement și condamnarea pecuniară a statului.
În lipsa acestor reglementări, cerințele tehnice și juridice diferite privind facturile electronice ar constitui bariere în calea accesului operatorilor economici la contractele de achiziții publice și obstacole în calea comerțului fiind de natură a împiedica exercitarea libertăților fundamentale având, prin urmare, un efect direct asupra funcționării pieții interne. Măsurile anterior descrise vizează interesul public de asigurare a funcționării unui serviciu public esențial pentru mediul de afaceri, acestea constituind situații de urgență și extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în contextul evoluției imprevizibile a pandemiei în perioada următoare și a prelungirii stării de alertă.
Tratamentul fiscal al indemnizatiilor din bugetul de somaj
Situatia actuala:
În prezent, persoanele fizice, angajați, profesioniști și alte categorii de persoane, beneficiază de indemnizații acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor pentru șomaj, ori decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, potrivit:
- art. XI și art. XV din OUG nr. 30/2020 – art.1 și art. 3 din OUG nr. 132/2020;
- art. 3 din OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi
- OUG nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
- Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor
Pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale aferente acestor indemnizații, se impune introducerea unor clarificări privind:
- modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, având în vedere că acestea nu constituie venituri din desfășurarea activității,
- separarea acestora de veniturile din desfășurarea activității la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
- acordarea bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat,
- acordarea de facilități fiscale,
- posibilitatea de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
Schimbari propuse:
Se propun clarificări privind tratamentul fiscal și modul de calcul al obligațiilor fiscale datorate pentru indemnizațiile acordate potrivit următoarelor acte normative:
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 ;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 ;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 ;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2020 ;
- Legea nr. 19/2020
Astfel pentru indemnizațiile acordate potrivit art. XV alin. (1), (1^1), (2) şi (4) din OUG nr. 30/2020 și art. 3 din OUG nr. 132/2020 se clarifică următoarele aspecte:
- modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității, întrucât nu acestea constituie venituri din desfășurarea activității;
- la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste indemnizații nu se iau în calcul;
- prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 și art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat.
De asemenea, în cazul indemnizațiilor acordate potrivit art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020, cu excepția celor acordate persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. Pentru aplicarea unui regim fiscal unitar, în cazul indemnizațiilor prevăzute la art.1 și art. 3 din OUG nr. 132/2020, cu completările ulterioare și la art. 3 din OUG nr. 147/2020, cu completările ulterioare și în OUG nr. 120/2020, se clarifică faptul că nu se acordă facilitățile fiscale prevăzute la art.60, art. 138^1, art.154 alin. (1) lit. r) din Codul fiscal. Se clarifică situația persoanelor fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit art. XV din OUG nr. 30/2020, asigurate în sisteme proprii de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, în sensul că acestea datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii, în cotele prevăzute de Codul fiscal.
De asemenea, persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit OUG nr. 30/2020, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2020, OUG nr. 132/2020, cu completările ulterioare, art. 3 din OUG 147/2020, cu completările ulterioare, precum și potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizațiilor respective, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, având în vedere că aceste indemnizații nu constituie venituri din desfășurarea activității, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
