Obiectivul standardului IAS 32 este de a stabili principii pentru prezentarea instrumentelor financiare drept datorii sau capitaluri proprii si pentru compensarea activelor financiare si datoriilor financiare.
Standardul se aplica pentru clasificarea instrumentelor financiare din perspectiva emitentului, in active financiare, datorii financiare si instrumente de capitaluri proprii; pentru clasificarea dobanzilor, divindendelor, pierderilor si castigurilor asociate acestora, precum si in circumstantele in care activele financiare si datoriile financiare trebuie compensate.
Acest standard completeaza si sustine informatiile prezentate in IAS 39 : Instrumente financiare : recunoastere si evaluare , precum si pe cele privind furnizarea de informatii din IFRS 7 : Instrumente financiare : informatii de furnizat.
Un instrument financiar este orice contract care genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.
Un activ financiar este reprezentat de :
a) numerar ;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;
c) un drept contractual :
c1) de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate;
c2) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential favorabile entitatii;
d) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii si este:
d1) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
d2) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt active financiar pentru un numar fix din instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii. In acest scop, instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii nu include instrumentele care sunt ele insele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
Un instrument de capitaluri proprii este orice contract care certifica existenta unui interes rezidual in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Iata cateva din principiile expuse in cadrul acestui standard:
Emitentul unui instrument financiar va clasifica instrumentul sau partile componente ale acestuia la recunoasterea initiala ca o datorie financiara, un active financiar sau un instrument de capitaluri proprii, in conformitate cu fondul angajamentului contractual, si cu definitiile datoriei financiare , activului financiar si instrumentului de capitaluri proprii.
Daca o entitate isi rascumpara propriile instrumente de capitaluri proprii, acele instrumente (” actiuni proprii”) vor fi deduse din capitalurile proprii. Castigurile sau pierderea legata de cumpararea, vanzarea, emiterea sau anularea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere. Astfel de actiuni proprii pot fi achizitionate si detinute de de entitate sau de alti membri ai grupului consolidat. Contravaloarea primita sau platita va fi recunoscuta direct in capitalurile proprii.
Dobanda, dividendele, castigurile si pierderile legate de un instrument financiar sau de o componenta a acestuia , adica o datorie financiara, vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere ca venituri sau cheltuieli. Pentru repartizarile catre detinatorii unui instrument de capitaluri proprii entitatea va debita direct in capitalurile proprii, la o valoare neta dupa deducerea beneficiilor din impozitul pe profit.Costurile unei tranzactii sa capitaluri proprii vor fi contabilizate ca o deducere din capitalurile proprii, la o valoare neta dupa deducerea beneficiilor din impozitul pe profit.
Modul de clasificare a unui instrument financiar ca o datorie financiara sau ca un instrument de capitaluri proprii determina daca dobanda, dividendele, pierderile si castigurile legate de acest instrument sunt recunoscute ca venit sau cheltuiala si raportate in contul de profit si pierdere. Astfel, platile de dividende pentru actiuni recunoscute in intregime ca datorii sunt recunoscute drept cheltuieli in aceeasi maniera ca si dobanda aferenta unei obligatiuni. Similar, pierderile si castigurile asociate cu rascumpararile sau refinantarile datoriilor financiare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere , in timp ce refinantarile sis au rascumpararile instrumentelor de capitaluri proprii sunt recunoscute ca modificari ale capitalurilor proprii. Modificarile valorii juste a unui instrument de capitaluri proprii nu sunt recunoscute in situatiile financiare.
Un activ financiar si o datorie financiara vor fi compensate, iar valoarea neta va fi prezentata in bilant atunci, si numai atunci cand o entitate:
a) in mod curent are dreptul legal de a compensa valorile recunoscute;
b) intentioneaza fie sa le deconteze pe o baza neta, fie sa realizeze activul si sa stinga obligatia simultan.
IAS 28 Investitii in entitati asociate
IAS 19 Beneficiile angajatilor
IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar
IAS 24 Prezentarea informatiilor despre partile afiliate
IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilantului
[…] IAS 32 Instrumente financiare […]