Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
CJUE a emis in 03.06.2021 o hotarare intr-o speta care vizeaza TVA.
Este vorba de un litigiu între BE, întreprindere aflată în faliment, și DT, asociat și administrator al acestei întreprinderi, pe de o parte, și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava precum și Accer Ipurl Suceava, în calitate de lichidator judiciar al BE, și EP, pe de altă parte, în legătură cu decizia autorităților fiscale, adoptată ca urmare a intrării în faliment a BE, de a ajusta anumite deduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) efectuate de BE înainte de intrarea sa în faliment.
BE, al cărei asociat și administrator este DT, este o societate care a desfășurat o activitate economică în sensul Directivei TVA. Prin sentința din 10 februarie 2015, Tribunalul Suceava (România) a dispus deschiderea procedurii falimentului față de societatea BE.
După intrarea sa în faliment, BE a făcut obiectul unui control fiscal care s‑a încheiat prin adoptarea unei decizii de impunere la 26 noiembrie 2015. Această decizie stabilește în sarcina BE printre altele obligația de a achita suma de 646 259 de lei românești (RON) (aproximativ 132 000 de euro) cu titlu de ajustare a deducerilor de TVA pe care le efectuase pentru perioada cuprinsă între 20 mai 2013 și 13 februarie 2014, în care desfășura o activitate economică și era înregistrată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA. Această sumă este compusă din 535 409 RON (aproximativ 109 000 de euro) cu titlu de deduceri aferente mărfurilor și materialelor consumabile, 55 134 RON (aproximativ 11 400 de euro) cu titlu de deduceri aferente mijloacelor fixe și 55 716 RON (aproximativ 11 600 de euro) cu titlu de deduceri pentru un contract de închiriere a unui bun imobil.
Prin decizia din 22 ianuarie 2018, a fost respinsă contestația formulată de BE și de DT împotriva deciziei de impunere menționate, autoritățile fiscale considerând că BE încetase să desfășoare o activitate economică la momentul intrării în faliment. Autoritățile respective au arătat, în această privință, că o astfel de intrare în faliment implică o procedură de lichidare și de vânzare a bunurilor în vederea rambursării datoriilor, operațiunile realizate în cadrul acestei proceduri neavând, prin ele însele, scop economic. Tot potrivit autorităților menționate, este lipsit de relevanță faptul că vânzarea de bunuri în cadrul procedurii de faliment a fost supusă TVA‑ului.
Rezumatul hotararii Curtii :
Articolele 184-186 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia deschiderea unei proceduri de faliment față de un operator economic, care implică lichidarea activelor sale în beneficiul creditorilor săi, determină în mod automat obligația acestui operator de a regulariza deducerile de taxă pe valoarea adăugată pe care le‑a efectuat pentru bunuri și servicii achiziționate anterior intrării sale în faliment, atunci când deschiderea unei astfel de proceduri nu este de natură să împiedice continuarea activității economice a operatorului menționat, în sensul articolului 9 din această directivă, printre altele în scopul lichidării întreprinderii în cauză.
Documentul complet poate fi gasit AICI.
