Interviu cu Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania
- Alexandra este Partener in cadrul Deloitte Romania si Liderul pentru Industria de Real Estate din cadrul companiei. In paralel, conduce practica de servicii fiscale in sfera impozitelor directe din Deloitte Romania. Participa frecvent ca vorbitor la diverse evenimente de afaceri, a scris numeroase articole de specialitate si opinii in presa locala si a fost lector la cursuri pe teme de fiscalitate. De asemenea, a fost implicata activ in proiecte de modificare a legislatiei aplicabile bancilor, fondurilor de investitii si societatilor de asigurari. Alexandra este licentiata Chartered Financial Analyst© și presedintele CFA Romania, o organizatie non-profit care reuneste profesionisti de top ai industriei serviciilor financiare.
Pe data de 3 noiembrie 2020 ne vom intalni cu Alexandra Smedoiu, live, la ContaBill 2020, in cadrul panelului de fiscalitate.
Data evenimentului : 3 noiembrie 2020, de la 9.30, online
Inscrierea la conferinta: se poate face AICI
1.Putem vorbi de o reforma fiscala in Romania? Daca da, care este stadiul acesteia?
În acest moment, în România, politica fiscală este sub presiune, în primul rând pentru că mediul de afaceri se așteaptă la sprijin susținut pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19 și, în al doilea rând, pentru că bugetul de stat dispune de resurse limitate pentru a face față atât cheltuielilor curente cât și suplimentărilor necesare în contextul pandemiei. De aceea, măsurile fiscale care se adoptă în prezent sunt îndreptate mai degrabă către măsuri procedurale (posibilitatea amânării plății taxelor fără dobânzi și penalități, bonificații pentru contribuabilii care plătesc taxele la timp etc.), acestea fiind însoțite de sprijin financiar direct (șomaj tehnic, Kurzarbeit, sprijin pentru salariații aflați în telemuncă etc.) sau garanții de stat pentru împrumuturi (de exemplu IMM Invest). Mai mult, în acest moment nu cred că o reformă fiscală este prioritară ci, mai degrabă, un efort comun, din partea autorităților, pe de o parte, să sprijine societățile care au cu adevărat probleme financiare în această perioadă, și din partea contribuabililor, pe de altă parte, să își achite la timp obligațiile fiscale, dacă au această posibilitate, pentru a își aduce, astfel, aportul la relansarea economiei.
2.Apreciati ca masurile fiscale luate sunt suficiente pentru a permite relansarea economica a companiilor?
Măsurile adoptate în perioada pandemiei trebuie privite din două perspective. Una este cea a mediului de afaceri, pentru care măsurile pot părea insuficiente, în special dacă ne referim la sectoarele grav afectate de pandemiei, cum ar fi turismul, HoReCA, transporturi etc. A doua este cea care reiese din situația bugetului de stat – cu un deficit bugetar de peste 4% din PIB „moștenit” din 2019, an cu activitate economică normală și cu creștere semnificativă a PIB, este dificil să se adopte măsuri de sprijin mai consistente, cum ar fi reduceri sau chiar scutiri de taxe, chiar dacă regulile fiscale europene (care impun menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB) au fost suspendate pe perioada pandemiei. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât nevoia de finanțare crește, iar costurile la care se împrumută România vor crește, afectând bugetele din anii următori. Măsuri fiscale ar mai fi necesare, însă cu spațiul fiscal limitat, probabil că ele trebuie să fie foarte țintite acolo unde pot avea un impact maxim.
3.Considerati ca in perspectiva anului viitor vom asista la o crestere de taxe? In ce sectoare ar fi posibil acest lucru?
De regulă, într-o perioadă de criză, ultimul lucru necesar economiei este o creștere a taxelor. Din acest motiv, chiar dacă ne vom confrunta cu un deficit din ce în ce mai mare, nu văd anul următor o perioadă propice pentru creșterea taxelor, cel puțin nu în prima jumătate a anului. Inflația va mai ajuta și ea parțial bugetul statului, crescând natural veniturile. Ce este posibil însă să vedem, tot din presiunea asupra bugetului, o limitare a beneficiilor acordate anumitor industrii.
Este evident că anul 2021 va fi foarte dificil din punct de vedere al echilibrului bugetar, dar este de preferat ca acest echilibru să se regleze printr-o creștere a colectării taxelor cu ajutorul digitalizării administrației fiscale și printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat un amplu plan de relansare a economiei europene, din care și României îi vor fi alocate sume considerabile.
4. In calitate de presedinta a CFA Romania, in ce directie veti vedea implicarea dvs in urmatorii ani?
Ne dorim ca în perioada următoare să continuăm să ne implicăm în inițiative de educație financiară, precum și în acțiuni de dezvoltare a piețelor financiare din România, întrucât acestea sunt deopotrivă o oglindă și un motor al dezvoltării economiei.
5.Care apreciati ca va fi directia controalelor fiscale in perspectiva anului urmator?
Intensificarea controalelor fiscale este de așteptat în special în domeniile cu risc ridicat de evaziune, precum și în domeniile care au beneficiat de facilități fiscale în perioada pandemiei. Autoritățile au anunțat accelerarea procesului de digitalizare a administrației fiscale, absolut necesară în lupta cu evaziunea fiscală, în condițiile în care România „conduce detașat”, de mai mulți ani, clasamentul european realizat în funcție de decalajul de încasare la TVA. În cel mai recent studiu al Comisiei Europene, realizat pe baza datelor din 2018, țara noastră figurează cu un decalaj de încasare la TVA de aproximativ 34%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că România pierde, anual, peste șase miliarde de euro din frauda pe TVA.
Îmi doresc de asemenea să vedem mai multă digitalizare și pe zona de controale fiscale, se vorbește de mai mulți ani de procese precum Standard audit file sau monitorizarea în timp real, acestea trebuie implementate cât mai repede posibil.
6. Care sunt tendintele de impozitare la nivel global ?Ati mentionat zilele trecute intr-o conferinta de presa de faptul ca OCDE a pregătit o propunere de impozitare a jucătorilor din sectorul tehnologiei? Ce ne puteti spune despre DAC-7?
Într-adevăr, la nivel global, cele mai importante inițiative vin de la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și vizează stabilirea unui nivel echitabil de impozitare a companiilor multinaționale în țările în care acestea activează. Organizația a demarat acest demers în urmă cu mai mulți ani, iar pentru perioada următoare de concentrează pe doi piloni, Pilonul I fiind axat pe taxarea economiei digitale (documentul final ar trebui să fie elaborat până la sfârșitul anului 2020) și Pilonul II – Taxation of base erosion payments – axat pe taxarea veniturilor pentru care s-a plătit un impozit pe profit sub un nivel minim la nivel global. Aceste nivel minim nu a fost stabilit încă, dar calculul de impact a fost realizat pe o rată de 12,5%. Impactul estimat pentru implementarea acestor piloni este de 100 de miliarde de dolari anual (creștere a venitului impozabil cu 4 procente anual) și diminuarea semnificativă a utilizării jurisdicțiilor cu regim fiscal mai favorabil în scopul reducerii bazei de impozitare.
De ce sunt importante aceste inițiative pentru România? În primul rând pentru că politica fiscală a Uniunii Europene urmează direcțiile trasate de OCDE, iar directivele europene trebuie transpuse și în legislația românească; în al doilea rând pentru că, așa cum pare acum, România ar avea de câștigat noi venituri fiscale din aplicarea acestor principii.
Nu în ultimul rând, urmează să apară, de la nivelul Uniunii Europene, DAC 7 (o completare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal), aceasta fiind o directivă europeană propusă tocmai în baza inițiativei OCDE privind taxarea economiei digitale.
Scopul DAC 7 este de a monitoriza operațiunile din sfera economiei digitale, care, în absența unor astfel de mecanisme, ar fi greu de identificat și de verificat de către autoritățile fiscale. Impactul directivei va fi semnificativ pentru entitățile care operează platformele digitale, pentru că obligațiile de raportare sunt complexe (identificarea naturii tranzacțiilor realizate, colectarea datelor furnizorilor activi pe platformă, validarea corectitudinii acestora, sortarea datelor, raportarea etc.). Proiectul nu prevede o sumă limită peste care o operațiune devine raportabilă, ceea ce înseamnă că obligațiile de raportare se vor aplica tuturor jucătorilor eligibili, aspect descurajant pentru start-up-urile din domeniu. Inițiativa reprezintă un pas înainte către taxarea economiei digitale. De altfel, taxa digitală este luată în calcul de autoritățile europene pentru finanțarea planului de redresare a economiei ca urmare a pandemiei de COVID 19, cu aplicare cel târziu de la 1 ianuarie 2023.
7.Daca ar fi sa propuneti sa o masura fiscala pentru anul 2021, care ar fi aceasta?
Probabil o măsură fiscală cu impact major în economie și pe care contribuabilii să aibă capacitatea de a o plăti este taxa digitală. Este clar că în acest domeniu cu o rapidă dezvoltare reglementările fiscale nu au ținut pasul. Și aici însă, ar trebui avut în vedere principiul comunitar al proporționalității, iar taxa să se aplice diferențiat în funcție de capacitatea jucătorilor de a contribui.
În altă ordine de idei, mi-ar plăcea să văd și o inițiativă de genul „small business act”, care să sprijine antreprenorii, să le faciliteze accesul la finanțare, să le reducă sarcina fiscală și administrativă și să le îmbunătățească accesul la piețe și procesul de internaționalizare ar fi binevenită în perioada următoare. O astfel de inițiativă ar putea determina suplimentarea ofertei interne, în condițiile în care lanțurile de aprovizionare sunt afectate de restricțiile impuse de pandemie, ar absorbi forța de muncă devenită excedentară și, implicit, ar contribui la stabilizarea bugetului de stat. Schemele de sprijin pentru IMM-uri disponibile la nivel european oferă, deja, cadrul necesar pentru implementarea unor astfel de inițiative.
