Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
In 27.05.2020 a fost publicat de catre Ministerul de Finante un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.
Situatia actuala: În circumstanțele excepționale create de pandemia cu coronavirusul SARS-COV-2, întreprinderile de toate tipurile se pot confrunta cu o lipsă severă de lichiditate. De asemenea, întreprinderile solvabile sau mai puțin solvabile se pot confrunta cu o lipsă bruscă sau chiar indisponibilitate de lichiditate. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri, ceea ce pe termen scurt și mediu poate afecta grav situația economică a multor întreprinderi sănătoase și situația angajaților acestora, cu posibile consecințe chiar și pe termen lung de lungă durată, periclitând supraviețuirea acestora. În considerarea celor menționate anterior, se impune acțiuni cu impact ridicat pentru asigurarea lichidității IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele pandemiei. Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat instituirea unor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei. Măsura a avut ca scop revitalizarea și evitarea deschiderii procedurii insolvenței a contribuabililor care au disfuncționalități de natură structurală, fiind creată posibilitatea restructurării fiscale a datoriilor pe care le-au acumulat debitorii, în decursul timpului și nu au avut posibilitatea să le achite. Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, respectiv: a) să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală; b) să prezinte un plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent; c) să nu se afle în procedura insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit Legii nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare; d) să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal; f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent, în sensul prezentei ordonanțe. Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului. Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, din care una dintre măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele: a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare. Prin înlesniri la plata obligațiilor bugetare, în sensul prezentului capitol, se înțelege plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării. b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală; c) stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, potrivit dispozițiilor art. 263 din Codul de procedură fiscală; d) anularea unor obligații bugetare principale. Măsurile de restructurare aprobate vizează toate obligaţiile bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală, restante la 31 decembrie 2018 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi obligaţiile bugetare accesorii. Restructurarea vizează, de asemenea și obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel, indiferent dacă respectivele obligații au termenul de plată anterior sau ulterior datei de 1 ianuarie 2019. Debitorii trebuie să achite, până la data depunerii solicitării de restructurare, o serie de obligații bugetare, printre care și cele scadente în perioada 1 ianuarie 2019 și data depunerii solicitării de restructurare. Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare a fost stabilit un nou termen pentru depunerea intenției de restructurare, respectiv în perioada 1 februarie – 31 martie 2020. De asemenea prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 a fost extinsă sfera de aplicare și la contribuabilii care au datorii mai mici de un milion de lei. Prin Ordonanța Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare a fost stabilit un nou termen pentru depunerea intenției de restructurare, respectiv în perioada 1 februarie – 31 iulie 2020 precum și implicit a termenului de depunere a solicitării de restructurare până la data de 30 octombrie 2020 inclusiv. Ca efect al aplicării prevederilor legale în vigoare privind restructurarea obligațiilor bugetare, precizăm că la data de 18 mai 2020, au fost depuse un număr de 441 notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și 44 cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Astfel, se constată ca doar 10% din debitorii care au depus notificări, și-au concretizat această intenție prin cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Cuantumul obligațiilor bugetare pe care acești contribuabili, care au depus notificări, îl înregistrează până în prezent este de aproximativ 6,8 mld. lei, din care 4,5 mld. lei – obligații bugetare principale și 2,3 mld. lei – obligații de plată accesorii. Este de menționat că obligaţiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 şi data depunerii solicitării de restructurare, reprezintă o povară fiscală semnificativă pentru debitori, având în vedere că acești debitori se află în dificultate financiară. De altfel, acesta este și motivul pentru care acești debitori au acumulat datorii la bugetul general consolidat, fapt ce a determinat un grad scăzut de cereri de restructurare, respectiv doar 10%, înregistrate la organele fiscale de către debitorii care au depus notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare. În plus, precizăm că, în aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, au existat neclarități cu privire la aplicarea art. 4 alin.(7) – (9) din ordonanță pentru debitorii care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 30% și cel mult 50%, inclusiv, din totalul obligaţiilor bugetare principale, prin aplicarea procentului de 5%, 10% sau 15%, după caz, asupra cuantumului obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată. |
Schimbari preconizate:
| În contextul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, prin care au fost acordate facilități fiscale privind anularea tuturor accesoriilor aferente debitelor restante la 31 martie 2020 prin depunerea unei cereri de anulare a accesoriilor și îndeplinirea condițiilor de plată și de declarare până la data de 15 decembrie 2020, pentru a crea un tratament echitabil în raport cu debitorii care nu pot accesa aceste facilități datorită lipsei de lichidități, este necesară corelarea termenelor privind conformarea voluntară la plată cu mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 în sensul prorogării termenului de depunere a notificării intenției de restructurare a obligațiilor bugetare precum și termenului de depunere a cererii de restructurare însoțită de planul de restructurare și testul creditorului privat prudent. Având în vedere că, perioada la care se raportează obligațiile bugetare restante este 31 decembrie 2018, iar până în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate până la data depunerii cererii, inclusiv, ceea ce conduce la un grad scăzut de accesare a acestei facilități fiscale, este necesar ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 martie 2020 inclusiv, astfel încât acest termen să fie în consens cu cel la care se referă facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor aprobată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020. De asemenea, se impune ca și termenul de depunere al cererii de restructurare să fie 15 decembrie 2020 inclusiv, astfel încât să fie similar cu cel existent pentru anularea accesoriilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020. Astfel, notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare va avea ca termen de depunere 30 septembrie 2020 inclusiv. Totodată, având în vedere necesitatea clarificării prevederilor referitoare la posibilitatea anulării unei cote de maxim 50% din obligațiile bugetare principale cu condiția achitării unui procent de maxim 15% din obligațiile ce fac obiectul înlesnirilor, se modifică prevederile art. 4 alin. (7)-(9) din Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în sensul că procentul de maxim 15% al obligațiilor bugetare care trebuie achitate până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la obligaţiile bugetare principale care fac obiectul eșalonării la plată pe maxim 7 ani. Spre exemplificare, prezentăm următoarea situatie: Un debitor înregistrează obligații bugetare principale restante la 31.12.2018 în cuantum de 5 milioane lei. Din testul creditorului privat prudent rezultă necesitatea anulării unui procent de 50 % din totalul obligațiilor bugetare principale, aceasta însemnând că, au mai rămas de plată 2,5 milioane lei. Din aceste obligații bugetare, debitorul poate decide ca o parte să formeze obiectul conversiei în acțiuni și cealaltă parte să fie plătită eșalonat. Dacă vor face obiectul conversiei 76% din cei 2,5 milioane lei (adică 1.900.000 lei), atunci procentul de 15% care trebuie achitat până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la diferența de 24% din cei 2,5 milioane lei, respectiv 600.000 lei (2.500.000×24%). Astfel, debitorul are de plătit până la data depunerii cererii de restructurare următoarea sumă: 600.000 lei x 15% = 90.000 lei Odată cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență, există posibilitatea ca numărul debitorilor care doresc să acceseze facilitatea fiscală reprezentând restructurarea obligațiilor bugetare să crească, având în vedere flexibilizarea condițiilor de acordare a acestei facilități. Astfel, se propun următoarele: • crearea posibilității de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020 înregistrate de debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia instituţiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unităţilor administrativ-teritoriale, aflaţi în dificultate financiară, în baza planului de restructurare și a testului creditorului privat prudent; • prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 30 septembrie 2020 și implicit prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 15 decembrie 2020. De asemenea, se propun clarificări cu privire la aplicarea procentului de 5%, 10% sau 15% ce trebuie calculat prin raportare la cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată conform art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în sensul că la aplicarea procentelor nu se iau în calcul obligațiile accesorii care se amână la plată în vederea anulării și nici obligațiile bugetare principale care fac obiectul restructurării urmând a se stinge prin dare în plată sau conversie în acțiuni. |
