Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Pe site-ul ANAF a fost publicat in 07.12.2017 un nou proiect de modificare a legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Principalele modificari prevazute:
- Se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuţiilor prevăzute în Anexa. Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite și contribuții, supuse regimului de reținere sau încasare și plată sau virare, cu precizarea actului normativ și a articolelor care le reglementează. În acelaşi timp, a fost introdusă circumstanţa legată de incriminarea faptei de reţinere şi nevărsare pentru persoanele care au avut resursa financiară necesară plăţii, dar au folosit banii încasaţi sau reţinuţi la sursă pentru plata altor datorii decât cele stabilite de lege.
- Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani.
- Prin abrogarea alin. (2) al art.8, sancționarea constituirii unei pluralități de făptuitori cu scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală în forma prevăzută la alin. (1) se va realiza pe baza prevederilor din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. Din punct de vedere al elementului material, art. 367 din Codul penal indică acțiunile care îl realizează, iar sub aspectul pedepsei prevăzute rezultă că art. 367 din Codul penal prevede pedeapsă de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi numai în cazul în care infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai mare de 10 ani. Nivelul pedepsei prevăzute de textul propus pentru abrogare este mult mai grav decât cel prevăzut în Codul penal.
- De asemenea, aplicarea prevederilor privind renunțarea la urmărire penală permite soluționarea raporturilor născute prin comiterea unor fapte cu un conținut concret lipsit de importanță, fără aplicarea unei pedepse, corelativ cu un efect de degrevare a instanţelor de judecată. În concret, infracțiunile prevăzute la art. 9 alin. (1) pot fi susceptibile de soluționarea prin renunțarea la urmărire penală, sub condiția limitei maxime a pedepsei de 7 ani. Se propune reducerea maximului pedepsei de la 8 ani la 7 ani, iar condițiile de aplicare, în ansamblu, a art. 318 din Codul de procedură penală asigură posibilitatea alocării resurselor pentru cercetarea infracțiunilor grave.
- Sancționarea formelor agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute la art. 9 alineatele (2) și (3) se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conținut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului penal -Partea Specială.
