În ţara noastră, autoritatea de supraveghere bancară este Banca Naţională a României, în calitatea ei de bancă centrală, aceasteia îi revine sarcina de a autoriza funcţionarea instituţiilor de credit şi de a supraveghea activitatea lor. În consecinţă, instituţiile de credit pot să-şi desfăşoare activitatea în România doar în urma acordului emis de Banca Naţională a României.
În România, Comisia de Supraveghere este formată din 8 membrii şi este condusă de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Atribuţiile şi competenţele sale constă în evaluarea şi monitorizarea funcţionării instituţiilor de credit pentru a asigura calitatea activelor, a peformanţelor financiare şi încadrarea lor în nivelul reglementat a indicatorilor de prudenţă bancară.
Conform obiectivului de stabilitate financiară, BNR monitorizează şi evaluează îndeaproape şi continuu sistemul bancar, pentru a identifica orice factor de risc. Maturizarea treptată a sistemului bancar românesc şi creşterea complexităţii activităţilor bancare au condus la monitorizarea riscurilor, cu un interes deosebit în identificarea şi aprecierea riscului de credit, de piaţă, operaţional şi de reputaţie. Analiza lunară a stabilităţii sistemului bancar, efectuată cu un set de indicatori economici, financiari şi de prudenţă bancară, a fost completată prin evaluări periodice a potenţialelor riscuri de piaţă şi de credit, realizate de către organizaţiile financiare internaţionale sau de către Comisia Europeană.
Structura sistemului bancar din România s-a modificat în urma aderării ţării noastre la UE şi a liberalizării pieţei serviciilor, un număr de 190 instituţii străine si-ai exprimat intenţia de a-şi desfăşura activitatea bancară în mod direct pe teritoriul României, dintre care 174 instituţii bancare, 3 instituţii financiare nebancare şi 13 instituţii emitente de monedă electronică. În pofida crizei financiare internaţionale şi a creditării accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc poate fi apreciat ca fiind stabil în ansamblul său, cu niveluri ale capitalizării, solvabilităţii şi lichidităţii conforme cu cerinţele prudenţiale.
In consecinţă putem preciza că piaţa bancară din România după aderarea la Uniunea Europeană a trezit interesul mai multor bănci străine care şi-au exprimat dorinţa de a pătrunde pe piaţa financiar- bancară din ţara noastră.
