Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Relatia dintre institutiile publice (Ministerul Finantelor Publice, ANAF, Ministerul Muncii) si contribuabili fost adesea marcata de tensiuni.
Ce s-ar putea face pentru a imbunatati comunicarea dintre acestea ?
Iata cateva sugestii:
1.Proiectele legislative ar trebui să urmeze etapele normale ale procesului legislativ, ceea ce presupune publicarea lor în secțiunea de Transparență decizională atunci când sunt aduse în discuția publică, și nu diseminarea acestora “pe surse”. Un exemplu recent este proiectul privind amnistia fiscală, care a fost inițial difuzat “pe surse”. Pe 2 septembrie, acesta a fost publicat oficial în Transparența decizională, iar doar două zile mai târziu, pe 4 septembrie, a fost aprobat în ședința de Guvern, urmând să fie publicat în Monitorul Oficial.
2.Clarificările legislative ar trebui publicate cu prioritate pe site-ul oficial al instituției, nu doar pe rețelele de socializare. De exemplu, o informare recentă privind modul de calcul al termenului de transmitere în e-Factura a fost distribuită pe rețelele de socializare, dar nu a fost încă disponibilă pe site-ul oficial al Ministerului.
3.Fiscul ar trebui să răspundă mai prompt în cazul situațiilor controversate din mediul de afaceri, cum ar fi dezbaterile legate de tichetele cadou, diurne și alte subiecte similare, care au dus ulterior la amnistii fiscale. Deși aceste controverse erau bine cunoscute în practică, reacția autorităților pentru clarificarea lor a venit după câțiva ani, culminând, desigur, cu o amnistie.
4.Răspunsurile oferite contribuabililor ar trebui să fie mult mai concise și concrete, evitându-se citarea textelor legislative, pe care cei care solicită consultanță le cunosc deja în mare parte. De asemenea, aceste răspunsuri nu ar trebui să includă, la final, clauze care declină responsabilitatea în cazul unui eventual control.
5.Creșterea transparenței în procesul de recuperare a sumelor de la diverse instituții este esențială. De exemplu, atunci când depui o cerere de recuperare a unor sume de la FNUASS, ar trebui să poți verifica online stadiul dosarului și situația actualizată a restituirilor, pentru a estima perioada în care vei primi sumele cuvenite. Nu ne referim aici la durata efectivă a recuperării acestor sume, care reprezintă un subiect separat.
6.Informatiile furnizate online din SPV pentru persoanele fizice ar trebui sa fie mult mai complete si usor de inteles. In momentul de fata documentele care se obtin au un format greu de inteles de catre contribuabili.
7.De multe ori, verificarile pe care le face Fiscul si pentru care trimite notificari persoanelor fizice se refera la perioade foarte vechi, de cativa ani, si sunt trimise cu putin timp inainte de termenul de prescriptie. Aceasta atrage dupa sine calcule de amenzi si penalitati pe toata perioada respectiva. Daca verificarile s-ar face proactiv, la scurt timp dupa scadenta, s-ar imbunatati si colectarea dar s-ar evita si toate accesoriile pe care persoanele fizice la datoreaza. De ce sa astepti 5 ani ca sa verifici cand ai putea verifica dupa un an ?
Am scris detaliat despre aceste situatii in articolul: ANAF trimite notificari in 2024 pentru CASS la declaratii depuse in urma cu 5 ani
8.Simplificarea declarației unice pe care persoanele fizice trebuie să o depună este esențială. În cazul veniturilor complexe, completarea acesteia poate fi dificilă pentru cei fără pregătire economică. O soluție ar fi ca ANAF să transmită contribuabililor o declarație precompletată, facilitând astfel procesul și reducând erorile.
O statistica recenta arata ca la data de 31.07.2024, in Romania existau :
- 705.432 contribuabili persoane fizice care înregistrează obligații fiscale principale restante sub plafonul de 5.000 lei, în cuantum de 0,6 mld. lei, din care 0,45 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 0,15 mld. lei reprezintă obligații fiscale accesorii si
- 122.311 contribuabili persoane fizice care înregistrează obligații fiscale principale restante al căror cuantum depășește plafonul de 5.000 lei. Cuantumul obligațiilor fiscale restante la data de 31 iulie 2024 datorate de contribuabilii persoane fizice care se încadrează în această condiție se ridică la 6,1 mld. lei, din care 4,2 mld. lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 1,9 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii.
Asadar, un efort din partea Fiscului in acest sens ar putea reduce numarul de restantieri la buget.
Am scris detaliat aici: Cum se poate ca peste 820.000 de persoane fizice sa aiba restante la Fisc?
9.O comunicare mai eficientă cu contribuabilii, însoțită de o explicare mai clară și detaliată a rațiunilor din spatele măsurilor fiscale, ar aduce o mai mare transparență și încredere. De exemplu, un comunicat recent descrie amnistia fiscală pentru persoanele fizice ca fiind un “sprijin pentru contribuabilii aflați în dificultate”, însă datele statistice indică faptul că printre aceștia se regăsesc și persoane cu venituri considerabile, care nu și-au plătit taxele. În astfel de cazuri, termenul “contribuabili în dificultate” nu pare să fie aplicabil în mod corect.
De asemenea, lipsește o analiză clară care să evidențieze câți dintre contribuabilii vizați de amnistie se află cu adevărat într-o situație de dificultate.
Un sondaj aflat in derulare in prezent pe Contzilla.ro arata ca din 161 de respondenti, 82% nu sunt de acord cu amnistia fiscala propusa de Guvern.
10.Feedback constant de la contribuabili: introducerea unui mecanism permanent de colectare a feedback-ului de la contribuabili, care să permită ANAF să identifice problemele și să facă ajustări rapide.
